home muntii Romaniei masivul leaota

  flora si fauna retea hidrografica aspecte pedologice
   
   
Munti Bucegi
Muntii Piatra Craiului
Masivul Leaota
Muntii Iezer-Papusa
Muntii Ceahlau
Muntii Retezat
Muntii Rodnei
Muntii Vrancei
Muntii Ciucas
Muntii Fagaras
Muntii Parang
Muntii Hasmas
Muntii Harghita
Muntii Caliman
Muntii Bodoc si Ciomatu
Muntii Rarau-Giumalau
Muntii Semenic
Muntii Fitifoi-Diham
Muntii Valcan
Muntii Candrel-Cibin
Masivul Postavarul
Masivul Cozia
Muntii Bihor si Vladeasa
Masivul Leaota

In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Leaota reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Pe o suprafata restransa intalnim aspecte specifice Carpatilor Meridionali, dar cu caractere proprii. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurilor le accentueaza. Denivelari de peste 1000m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov. In est, Culoarul Prahovei delimiteaza Bucegii de Garbova.

Altitudinile si masivitatea, adancimea si desimea fragmentarii, cu valori mari, abruptul structural al Bucegilor, aliniamentul de izvoare de la baza acestuia, fac ca Carpatii Meridionali sa se diferentieze net de Carpatii Orientali.

Totodata, in aceste suprafete se inregistreaza oscilatii mari ale vegetatiei datorita expozitiei, etajul subalpin fiind format din rariste de limita asociat cu tufarisuri si avand ca support soluri podzolice.

Masivitea pronuntata este caracteristica pentru Bucegi si Leaota datorita faptului ca sunt sudate intre ele, masa muntoasa aparand unitara din Valea Prahovei pana in Culoarul Bran. Astfel, padurile pure de molid se dezsvolta intre 1500-1750m, unde se intalnesc solurile podzolice brune, baza masivelor fiind conturata de padurile de fag cu brad si molid, care se dezvolta pe soluri brune acide si soluri brune podzolice. Valorificarea acestei resurse naturale este evidentiata si de prima linie de funicular din regiune, care timp de sase decenii a transportat lemnul exploatat din Vaile Ialomitei si Brateiului la centrele de prelucrare de pe Valea Prahovei.

Dezvoltarea industriei, concomitent cu extinderea asezarilor, mai ales pe Valea Prahovei, au contribuit, la inceputul secolului nostru, la inlocuirea fagetelor si padurilor de amestec de la poalele muntilor cu plantatii de molid.

 
   

Acest site este finantat de Uniunea Europeana prin PHARE si nu reprezinta pozitia oficiala a acestei institutii