- Comisia Nationala a României pentru UNESCO
- Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
- Ministerul Agriculturii si Alimentatiei
- Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Regionala
- Institutul de Geografie al Academiei Române
- Prefectura Judetului Alba
- Consiliul Judetean Alba
- Universitatea din Bucuresti
- Universitatea AISTEDA din Alba Iulia
- Regia Nationala a Padurilor
- Centrul de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare în Carpati CEFIDEC
Vatra Dornei
- Federatia Agricultorilor de Munte, FAM, Dorna, Vatra Dornei
- Fundatia pentru Promovarea Agriculturii si Economiei Rurale FAER din Reghin
- Institutul de montanologie Cristian-Sibiu (CEDER)
- Fundatia Carpatica

- Liga primarilor din Muntii Apuseni
- Agentia de Dezvoltare Regionala nr.7 - Centru, aferenta judetelor Alba,
Brasov, Covasna, Harghita, Sibiu si Mures
- Consiliul Judetean Hunedoara
- Consiliul Judetean Bihor
- Asociatia Muntii Apuseni
- Societatea Nationala "Avram Iancu"
- Institutul National URBANPROIECT
- Primariile din circa 20 comune din Muntii Apuseni
- Institutul S.C. "PROIECT ALBA" S.A. Alba Iulia
- circa 10 organizatii neguvernamentale si asociatii profesionale si patronale,
împreuna cu delegati ai unor institutii din Europa - precum:
- Comisia Nationala a Italiei pentru UNESCO
- Universitatea Freiburg Germania

reuniti la Alba Iulia - cu acest prilej, în urma dezbaterilor profesional - stiintifice asupra problematicii zonei montane din România si a statutului locuitorilor respectivi - declaram urmatoarele:

În deplin acord cu urmatoarele documente internationale, la care România este parte:

- Agenda Secolului XXI privind Dezvoltarea Durabila, adoptata de Conferinta Mondiala a Natiunilor
Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, Brazilia, în iunie 1992, cap.13, privind Zona
Montana;
- Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului, elaborata de Conferinta Ministrilor Amenajarii Teritoriului
din tarile Europei, la Torremolinos-Spania în 1993 si adoptata ca document oficial de Consiliul
Europei la Strasbourg în 1984;
- Carta Ecologica a regiunilor de Munte din Europa, adoptata în 1976;
- Conventia europeana de protectie a patrimoniului natural si cultural, adoptata de UNESCO la Paris,
în 1973;
- În acord cu principiile si obiectivele organizatiei EUROMONTANA, precum si în acord cu legislatia
nationala în vigoare, privind protectia mediului, dezvoltarea regionala si locala, amenajarea
teritoriului si administratia publica,

constatând ca:

Zonele montane din România reprezinta peste 30% din suprafata tarii, incluse în teritoriul a 28 de judete, înglobând aproximativ un milion de gospodarii private, în majoritate de subzistenta si circa patru milioane de locuitori, din 3960 de sate si peste 80 de orase;

Prin conditiile geografice, geomorfologice, de relief, de altitudine, de vegetatie, de clima si de habitat uman, zonele montane reprezinta un mediu specific, diferit de celelalte zone geografice;

Mediul montan este fragil din punct de vedere ecologic, permanent agresat de factori de risc naturali si de interventii, uneori agresive, ale omului;

Patrimoniul natural si cultural este de mare valoare în aceste zone si, prin urmare,trebuie protejat la nivel national si local;

Procesul de saracire, îmbatrânire a populatiei si depopulare a numeroase localitati din zona montana a României continua în ritm îngrijorator, afectând negativ buna gospodarire a zonei montane si valorificarea optima a resurselor si a patrimoniului;

Întrucât în anumite localitati montane se înregistreaza si o crestere numerica a populatiei tinere pe termen mediu si lung, consecinta declinului economic, care a întrerupt migratia naturala a populatiei, fenomen nou, unic în Europa montana care risca sa conduca la fragmentarea propietatilor si asa mici si cresterea gradului de saracie, este necesar sa fie luate masuri energice preventive: activitati alternative, valorificarea resurselor locale, cu accent pe crearea de noi locuri de munca;

Zona Muntilor Apuseni are un specific deosebit în cadrul zonelor montane din România, cu traditii si valori deosebite ale patrimoniului natural si cultural, care trebuie conservate si mai bine puse în valoare;

Sentimentul de responsabilitate, de proprietate si de independenta economica este adânc înradacinat în constiinta locuitorilor montani;

Din motivele enumerate mai sus, zonele montane din România au dreptul la "diferenta" fata de alte zone, necesitând o gestiune atenta, specifica, adecvata si responsabila, precum si un management performant.

Conducerea politica si administrativa la toate nivelurile (national, regional si local) trebuie sa adopte si sa aplice cu ajutorul comunitatii stiintifice si cu participarea efectiva, responsabila a comunitatilor montane, a agentilor economici si sociali, urmatoarele masuri:

a) LEGISLATIVE

Adoptarea, în procedura de urgenta, a unei "Legi a muntelui" care sa reglementeze statutul special de gestiune si sprijin al acestei zone, precum si a altor reglementari complementare necesare în perspectiva, care sa creeze facilitati, pentru obtinerea si schimbul de terenuri, în vederea dezvoltarii dotarilor necesare activitatilor de productie, servicii, turism si sport, pentru protectia mediului si dezvoltare durabila integrata.

b) INSTITUTIONALE

Înfiintarea în cadrul Guvernului României a unei Agentii Nationale pentru Dezvoltarea Zonei Montane care sa se ocupe cu întreaga dezvoltare a acestei zone, conlucrând cu toate ministerele si alte organizatii centrale în cadrul unei Comisii interministeriale (formarea acestei Agentii la un minister fiind blocanta si neadecvata, datorita complexitatii problemelor dezvoltarii si conservarii zonei montane, cum s-a dovedit anterior, în perioada 1992-1996).

Crearea, îm cadrul Agentiei Nationale pentru Zona Montana,a unor Comisariate de masiv, inclusiv un Comisariat al Muntilor Apuseni, care sa coordoneze dezvoltarea integrata a acestor zone, prin conlucrarea cu administratiile publice judetene si locale si cu agentii economici si sociali.

c) ECONOMICO - FINANCIARE

Stabilirea prin reglementari speciale a unor facilitati economico-fianciare si fiscale si a unui sprijin concret prin credite avantajoase pentru zona de munte si printr-o politica de granturi, pentru stoparea depopularii, a saracirii populatiei si în scopul protectiei mediului si a patrimoniului, a relansarii economice, a asigurarii unei dezvoltari durabile, care sa ridice calitatea vietii locuitorilor din zonele de munte.

d) DE PLANIFICARE A DEZVOLTARII

Introducerea unui capitol special privind dezvoltarea specifica a zonelor montane în proiectul Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Durabila a României.

Acordarea de prioritati de cercetare-proiectare în domeniul amenajarii teritoriului, având în vedere ca potrivit obiectivelor particulare stabilite prin Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului, (citam): "regiunile de munte, prin importanta functiilor ecologice, economice, agricole, silvice, sociale si culturale, cât si prin sursele naturale, necesita o actiune speciala în politica de amenajare a teritoriului pentru dezvoltarea si conservarea lor" - inclusiv datorita statutului prepondeent de zone rurale, cu insuficienta soliditate de structura si aflate deseori în declin.

Introducerea în planul de cercetare al Academiei Române, pentru institutele de Geografie, Biologie, Sociologie, Etnografie, precum si în planul de cercetare al Agentiei Nationale pentru {tiinta, Tehnologie si Inovatie, a unui studiu interdisciplinar privind delimitarea zonei montane din România - care sa se finalizeze în urmatorii doi ani, pentru a sta la baza sistemelor integrate de gestiune, precum si la sistemul de facilitati ce urmeaza a fi acordate prin lege acestei zone.

Marcarea, pe baza studiilor existente, a limitelor zonei montane în toate planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Sprijinirea înfiintarii si dezvoltarii organizatiilor profesionale si patronale de agricultori de munte, pe principiul cooperativei de servicii cu crearea de facilitati justificate de handicapurile naturale si social-economice.

e) DE INVESTITII

Stabilirea prin hotarâri de guvern a unor programe speciale de investitii pentru zona montana, care sa includa în ordinea importantei, utilizând resursele interne, dar si creditele externe, urmatoarele lucrari:

- drumuri noi si modernizari ale celor existente, inclusiv lucrari ingineresti de poduri, viaducte, ziduri
de sprijin;
- lucrari de regularizare a cursurilor de apa pentru prevenirea pagubelor cauzate de inundatii;
- lucrari de consolidare a terenurilor pentru prevenirea alunecarilor si surparilor;
- lucrari de alimentare cu apa si de canalizare;
- lucrari de asigurare a unor surse de energie;
- lucrari de reconstructie ecologica a peisajelor naturale si culturale;
- lucrari de restaurare a monumentelor istorice;
- constructii necesare desfasurarii activitatilor specifice de agricultura, zootehnie, prelucrarea
produselor din zona de munte si a prestarilor de servicii;
- dotari sportive, pârtii de schi, de saniute, teleferic etc.;
- cofinantarea infrastructurii turistice de la bugetul statului.

f) DE EDUCATIE

Stabilirea în planurile de învatamânt ale scolilor de cultura generala din zonele montane a unor cursuri speciale pentru protectia mediului montan si pentru activitatile agricole specifice.

Înfiintarea, prin reglementare speciala, a scolilor profesionale de formare si instruire a locuitorilor din zona de munte (postgimnaziale) si a scolilor tehnice post- liceale.

Organizarea unor cursuri postuniversitare multidisciplinare de instruire pentru specilistii ce se dedica unor activitati pentru zona de munte - cu sprijinul statului si a autoritatilor locale, prin conlucrarea universitatilor din zona montana.

g) DE CULTURA

Organizarea unor muzee ale zonelor montane din România si a unor centre de cercetare si instruire (ex. pentru Carpatii Meridionali, Sudici si Apuseni) precum si orice alte masuri ce vor fi necesare în acest domeniu.

Reactivarea universitatilor populare si a caselor de cultura din zona montana.

Considerând ca aceasta rezolutie a participantilor la Simpozionul din 26-28 august 1999, de la Alba Iulia si în primul rând propunerile avansate vor gasi ecoul cuvenit la foruri de conducere politica si administrativa a României, ne angajam sa sprijinim în continuare realizarea obiectivelor fixate, potrivit atributiilor stabilite pentru institutiile pe care le reprezentam aici.

La propunerea unanima a participantilor, spre a continua ce am început la Alba Iulia, se vor organiza alte întâlniri de lucru la Oradea si Vatra Dornei, sporind manifestarile menite sa mentina treaza, mereu în actualitate, preocuparea pentru dezvoltarea zonelor montane din România.

Comitetul de redactare:

Prof.dr. Victor Iancu - secretar general al CNR UNESCO
Mircea Popa Zlatna - Senator de Alba
Ananie Gârboveanu - Prefectul judetului Alba
Mihai Ciorobâtca - Subprefectul judetului Alba
Ioan Bele - vicepresedinte al Consiliului judetean Alba
Arh. Gheorghe Ionascu - director MLPAT
Narcisa Adela Nica - director ANDR
Prof.dr. Radu Rey - consilier MAA-DGDRP, vicepresedinte EUROMONTANA
Prof.dr. Ion Zavoianu - director al Institutului de Geografie al Academiei Române
Arh. Eugenia Marginean - arhitect sef al judetului Alba
Ing. Tiberiu {tef - director FAER Reghin
Arh. Ana Uncu - inspector MLPAT

26-28 august 1999, Alba Iulia